Dupa ce compania petroliera maghiara MOL a respins net oferta de preluare facuta de trustul austriac OMV pe motivul de necontestat al inadmisibilitatii, dar si al ineficientei unei achizitii de catre o structura de stat, si nu privata – caci OMV este o clasica societate de stat, controlata de guvernul de la Viena, si nu vreo companie privata, cum incearca sa se prezinte –, OMV a reactionat la fel de dur. A plusat cu o oferta numita "ostila" in jargonul international al achizitiilor si fuziunilor. Adica o oferta care supraliciteaza pretul de achizitie, astfel incat sa tenteze actionarii, urmand ca acceptarea preluarii sa vina sub presiunea acestora, mai ales in cazul in care, cum este si la MOL, este vorba de mai multi actionari si toti cu ponderi minoritare. OMV a facut oferte per actiune MOL care sa duca valoarea companiei maghiare la 14-16 miliarde de euro, sugerandu-se ca trustul austriac ar fi dispus sa puna pe masa chiar si mai mult: pana la 20 miliarde de euro!
Pentru comparatie, sa retinem ca trustul petrolier maghiar nu dispune de exploatarea unor resurse, fiind implicat doar in procesare si distributie, in timp ce Petrom a fost preluata de catre OMV de la statul roman la numai 700 milioane de euro, nu doar cu procesare si distributie, dar si cu exploatarea tuturor resurselor de petrol ale Romaniei si a jumatate din cele de gaze! Oferta OMV facuta MOL subliniaza indirect, dar in mod dramatic, nu numai ca, vai!, atatia ne-au luat de prosti, dar si ca, din pacate, chiar si suntem!
Spre deosebire de jenanta promptitudine cu care statul roman si-a cedat aproape pe nimic compania petroliera statului austriac, statul maghiar n-a ezitat, nici macar la oferte de 14-20 miliarde de euro, si nu la 700 milioane de euro, sa adopte o lege de interzicere a unor preluari strategice in economia maghiara in caz ca aceste preluari sunt lansate de companii de stat stra
