Duminica trecuta s-au desfasurat in Polonia alegerile anticipate la doi ani dupa alegerile la termen; dupa destramarea coalitiei de guvernare Seimul (camera inferioara) si-a votat propria dizolvare. Da, la ei se pare ca se poate, nu e nici o catastrofa. Dincolo de diferentele care exista intre cele doua tari, cred ca rezultatele pot argumenta cateva sfaturi pentru politicienii nostri.

1. PD : Alegerile a trimis “Lege si Justitie”, partidul presedintelui Kaczynski, in opozitie. Democratii (si presedintele) ar trebui sa inteleaga ca sa fii partidul prezidential nu-ti garanteaza permanent succesul electoral.

Si ca radicalismul politic risca sa oboseasca sau chiar sa aduca la exasperare partenerii externi, (potentialii) aliati politici interni si, in fine, electoratul. Oamenii vor sa vada schimbari in mai bine, in principal in viata lor de zi cu zi. Si sustin o politica radicala, doar atat timp cat considera ca va produce, intr-un final, astfel de rezultate. Constitutia poloneza are un caracter prezidential mai pronuntat decat a noastra.

1. PNL : Alegerile au fost castigate de “Platforma civica”, un partid liberal, in ce priveste programul economic. Deci, se poate. Avem acolo un partid liberal care a castigat de unul singur alegerile, obtinand peste 41% dintre voturi. Prin comparatie, partidul condus de dl Tariceanu are un sprijin electoral extrem de modest. Si pretentii la fel de modeste.

Din cine stie ce motive, PNL pare sa fi abandonat cursa de-a ajunge unul din partidele majore ale Romaniei, desi la un moment dat o conducea. Iin schimb, echipa de conducere se declara multumita ca partidul isi conserva electoratul, in practica pentru faptul ca nu scad sub 10% in nici un sondaj. Mare realizare, ce sa spun.

E drept ca omologul sau polonez, partidul condus de dl Tusk, nu se proclama liberal in virtutea faptului