Munca la negru ia amploare in UE, desi putini dintre europeni recunosc ca participa intr-un fel sau altul la acest fenomen, a declarat comisarul european Vladimir Spidla, informeaza AFP.

"Nu avem niciun indiciu care sa ne permita sa tragem concluzia ca fenomenul este in regres. Dimpotriva, in unele sectoare si la anumite forme de munca, acesta pare sa ia amploare", a apreciat miercuri comisarul european pentru munca si afaceri sociale, intr-o conferinta de presa.

"Economia subterana submineaza finantarea sistemelor de securitate sociala, pune obstacole politicilor sociale adecvate si poate avea ca rezultat dumpingul social", a subliniat Spidla, salutand cateva initiative nationale de combatere a fenomenului.

Comisarul considera ca o mai buna combatere a fraudei, dar si reducerea poverii birocratice si a fiscalitatii ar putea diminua ponderea muncii la negru.

"Daca exista un salariu minim corect, multi muncitori vor alege sa iasa din clandestinitate", a insistat Spidla.

El a criticat de asemenea masurile de tranzitie care limiteaza munca legala in unele tari UE, in cazul cetatenilor veniti din noile membre din Europa de Est.

Un chestionar completat de mai mult de 26.000 de europeni cu varsta de cel putin 15 ani arata ca 11% din populatia a recurs la servicii la negru (pentru supravegherea copiilor si persoanelor in varsta, menaj, gradinarit, reparatii, constructii) sau ar cumpara bunuri nedeclarate (haine, computere, mobila, DVD-uri, etc). Majoritatea respondentilor se declara motivati de preturile mai mici percepute pentru aceste servicii.

Aproape jumatate dintre europenii care presteaza servicii nedeclarate sustin ca acestea sunt avantajoase pentru ambele parti, in timp ce 16% (in special in tarile din Europa Centrala si de Est) spun ca pur si simplu nu au gasit un loc de munca legal