Deficitul extern (de cont curent) al Romaniei creste fara incetare. De la o pondere in PIB de 10 la suta in 2006, ne asteptam in acest an la o pondere si mai mare, probabil de 14 la suta. Daca nu chiar de 15 la suta.
Adevarul este ca acest deficit, nu doar mare, ci si impovarator, in loc sa scada se umfla. E de fapt o boala, o boala grava. Si desi economia noastra duce "pe picioare" aceasta boala, fara sa-si intrerupa cresterea, de aici ni se trag multe complicatii. Inevitabile, de altfel, caci boala pe care o numim deficit de cont curent exprima un dezechilibru in corpul economiei. Practic, societatea romaneasca produce mai putin decat consuma.
De unde provine plusul de consum? Fireste ca n-am inventat noi roata. Americanii sunt in fruntea listei tarilor care, de vreme indelungata, consuma mai mult decat produc. Desigur, importand. Prin urmare, desi incasarile lor din vanzarile de bunuri si servicii sunt mai mici, de multe ori considerabil mai mici decat platile externe, isi permit sa incarce nota de cumparaturi de pe piata interna. Diferenta e inregistrata ca deficit de cont curent. Diferenta in plus intre ce platesc si ce incaseaza in relatia cu partenerii de afaceri din lumea intreaga.
De ce, in cazul Romaniei, deficitul extern creste riscant de mult? De-a lungul anului in curs, din ianuarie si pana la inceputul lui august, cat timp moneda nationala s-a apreciat aproape fara incetare, de la o zi la alta, am fost martori la cateva dezbateri in care verdictul a fost pronuntat fara ezitare: vinovata e rata de schimb leu-euro. Ce-ar trebui sa intelegem? Ca leul, apreciindu-se luni in sir, ar favoriza importurile. In sensul ca importatorii cumpara valuta cu lei mai putini, caci valuta e tot mai ieftina; asa ca sunt incurajati sa cumpere mai multa valuta, sa plece in lume si sa aduca in tara mai multe marfuri pentru consum; si astfel, deficitul d
