Nu veti gasi "taxa de fraier" in nici un buget public. Si nici definitia ei la vreo institutie a statului. Taxa exista, insa, cel putin la Compania Nationala de Drumuri. Atita ca ii zice, in straineza, claim, ne costa citeva zeci de milioane de euro si se incaseaza de catre privati atunci cind statul incheie un contract de lucrari, dar nu asigura toate conditiile de lucru.

La fel de bine i s-ar putea spune "taxa pe prostie" sau "taxa pe lene". Deci, fraier sa fii sa nu-i iei banul statului pentru prostie si lene.

Pentru ce se cere "taxa de fraier"

La numai citeva contracte din ultimii ani, "taxa de fraier" a ajuns la 40 de milioane de euro din banii nostri. Suma reprezinta despagubiri platite constructorilor de drumuri de catre Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri (CNADNR). Din diverse motive, altele decit marinimia si ospitalitatea specifica romanilor.

Cum ar fi, de exemplu, intirzierile produse din vina beneficiarului (CNADNR), care nu pune la dispozitia constructorului terenurile necesare. Da, chiar alea pe care constructorii trebuie sa toarne asfalt sau pe care trebuie sa organizeze santierul.

Astfel, antreprenorul este obligat sa piarda bani pentru ca utilajele lui nu lucreaza, iar oamenii lui stau degeaba asteptind ordinul de incepere a lucrarilor. De asemenea, au mai fost platite despagubiri pentru ca CNADNR nu a fost in stare sa finalizeze documentatii pentru proiecte sau pur si simplu pentru ca a suspendat sau reziliat contracte.

Proiectele de constructii de drumuri pentru care s-au platit cele 40 de milioane de euro sint: Autostrada Soarelui (la care au lucrat Astaldi Spa, CCCF, Colas si Max Bogl), DN 5 Adunatii Copaceni-Giurgiu (lucrari desfasurate de Itineria Spa si asocierea CCCF si Max Bogl) si centura ocolitoare a Craiovei (realizata de consortiul Astaldi si Italstrade Spa).