Dacă la factorii externi adăugăm efectele instabilităţii politice şi ale invocării clauzei de salvgardare, România are toate şansele să devină o corabie a nebunilor, în mijlocul furtunii perfecte. România s-a obişnuit în ultimii ani cu o economie care merge bine, în ciuda bâlciurilor politice, a corupţiei şi a problemelor din justiţie. Câţiva factori prezenţi la nivel global riscă însă să întrerupă brutal această petrecere. Iar pe cât de plăcută a fost be

Dacă la factorii externi adăugăm efectele instabilităţii politice şi ale invocării clauzei de salvgardare, România are toate şansele să devină o corabie a nebunilor, în mijlocul furtunii perfecte.

România s-a obişnuit în ultimii ani cu o economie care merge bine, în ciuda bâlciurilor politice, a corupţiei şi a problemelor din justiţie. Câţiva factori prezenţi la nivel global riscă însă să întrerupă brutal această petrecere. Iar pe cât de plăcută a fost beţia, pe atât de năucitoare ar putea fi mahmureala, dacă aceste ingrediente se concretizează în acelaşi timp. Primul factor cu potenţial destabilizator ar putea fi creat de efectele întârziate ale crizei care a lovit piaţa creditelor din această vară, când imposibilitatea evaluării juste a unor portofolii ipotecare din Statele Unite a produs panică în restul lumii, iar bănci mari au pierdut miliarde. Analiştii sunt de acord că, deocamdată, economiile emergente au scăpat nevătămate din acest vârtej. Acest consens dispare când se discută dacă aceleaşi economii vor putea scăpa la infinit de un mult temut „credit-crunch“ – o criză de lichiditate ce ar putea înăspri brusc condiţiile de creditare la nivel mondial.

Bancherii est-europeni susţineau în Financial Times, săptămâna trecută, că nu-şi fac griji în acest sens. Ei nu au spus însă că e în interesul lor să fie optimişti – întâmplător, o ev