Creditele populaţiei au depăşit pentru prima dată depozitele, în luna august. În mod normal, economiile persoanelor fizice sunt principala sursă de finanţare a sistemului bancar. Populaţia a ajuns debitor net al sistemului bancar, începând din luna august, potrivit datelor BNR. Adică sumele din depozitele şi din conturile curente ale acestei categorii de clienţi au fost depăşite de credite. Situaţia iese din tiparele teoriei economice de până acum, conform cărei
Creditele populaţiei au depăşit pentru prima dată depozitele, în luna august. În mod normal, economiile persoanelor fizice sunt principala sursă de finanţare a sistemului bancar.
Populaţia a ajuns debitor net al sistemului bancar, începând din luna august, potrivit datelor BNR. Adică sumele din depozitele şi din conturile curente ale acestei categorii de clienţi au fost depăşite de credite.
Situaţia iese din tiparele teoriei economice de până acum, conform căreia persoanele fizice sunt cele care alimentează cu fonduri sistemul bancar, iar firmele sunt cele care se împrumută, pentru a-şi finanţa investiţiile. România nu este singura ţară care trece printr-o astfel de situaţie. În SUA, ţara care a impus modelul de viaţa „pe credit“, populaţia a devenit un debitor net al sistemului bancar în 1999, potrivit datelor Băncii Reglementelor Internaţionale.
Şi în zona euro, încă din 2005, depozitele populaţiei se situau sub nivelul creditelor. Însă, în alte ţări din Europa Centrală şi de Est, economiile populaţiei constituie în continuare una dintre sursele din care sunt finanţate şi creditele companiilor. În Cehia, depozitele sunt cu 60% mai mari decât creditele, în Ungaria, diferenţa e de 10%, în timp ce în Polonia, valoarea celor doi indicatori este cea mai apropiată - raportul dintre depozite şi credite fiind de
