Eşti unul din oamenii zilelor noastre. Ai muncit mult, ai avut ceva noroc şi ai o funcţie de conducere intr-o companie medie, cu birou şi secretară. Urmăreşti fericirea ca ogarul iepurele. Trebuie să fii fericit şi basta. Ti s-a inoculat ideea că asta nu se face decăt urcănd vertiginos pe scara intortocheată cu trepte roase a societatii. "Banii nu aduc fericirea" e un dicton pentru cei slabi in care tu nu mai crezi demult.

 Eşti unul din oamenii zilelor noastre. Ai muncit mult, ai avut ceva noroc şi ai o funcţie de conducere intr-o companie medie, cu birou şi secretară. Urmăreşti fericirea ca ogarul iepurele. Trebuie să fii fericit şi basta. Ti s-a inoculat ideea că asta nu se face decăt urcănd vertiginos pe scara intortocheată cu trepte roase a societatii. "Banii nu aduc fericirea" e un dicton pentru cei slabi in care tu nu mai crezi demult. Eşti de acord că trebuie să munceşti ca să ajungi in vărful unui iceberg despre care nimeni nu ţi-a spus că se va topi la un moment dat. Asta ai să afli mai tărziu de unul singur.

Deocamdată munceşti mult, asta te preocupă, ai o soţie acasă pentru care nu prea iţi faci timp, cu excepţia week-end-urilor, cănd mall-urile sunt pline şi pe tine, snob corporatist, asta te scoate din sărite. Dar să-ţi scoţi nevsta in oraş e aproape o datorie civică, cu atăt mai mult cu căt ea e mama copilului tău, e adevărat, nu ştii dacă o mai iubeşti sau doar nutreşti faţă de făptura ei fizică un sentiment vinovat de prietenie. Dinspre partea mentală nici nu poate fi vorba de vreo potriveală, niciodată nu te-a inţeles, nici pe tine, nici profesia ta, oricare ar fi ea . Frustrant pentru că tu crezi că "a inţelege" nu se rezumă la haine curate şi paste aburinde in fiecare seară cănd ajungi tărziu acasă. Nu te intelege şi gata.

Secretara ta insa e diferită. Ai angajat-o, aşa intr-o doară, pentru că treb