In toamna 2004, cand 98 de candidati la Parlament si-au pierdut locul datorita campaniei Coalitiei pentru un Parlament Curat, oamenii politici din opozitie, care azi sunt la putere, au aplaudat grozav aceasta initiativa a societatii civile. Mai ales pentru ca a contribuit sa ii faca pe ei prim-ministri, presedinti, ministri sau, cu voia dvs., simpli parlamentari.
Coalitia facuse promisiunea ca aceasta actiune va continua. Nu doar de ochii PSD, care avusese cel mai mult de pierdut, dar pentru ca asa era just. Nu isi facea nimeni iluzii ca practicile se vor schimba peste noapte, desi eram departe de a ne imagina scenele de cosmar cu Remes-Muresan. Tocmai de aceea, toate organizatiile coalitiei s-au angajat sa nu intrerupa proiectul in momentul in care unii – PNL si PD – erau clar profitori, iar altii – PSD – perdanti. Dupa alegeri insa tentatia de a profita de victorie a fost cam mare, si unii au renuntat. In primul rand, dna Weber, tentata de fotoliul de consilier prezidential, chit ca el insemna apararea presedintelui in dosarele "Flota" si casa din Mihaileanu, azi demonizate de urmatorul partid la care a aterizat.
Coalitia pentru un Parlament Curat a publicat duminica listele candidatilor la Parlamentul European care nu corespund criteriilor de integritate agreate cu PSD, PNL, PD, UDMR si PNG (pe vremea lui Dan Pavel). Partidele au facut un efort indiscutabil sa prezinte la europene liste mai curate, aducand independenti din afara partidelor sau promovand tineri. Rezultatul, avand in vedere de unde s-a pornit, e nelinistitor. Cele trei partide mari, PD, PNL, PSD, au fiecare cate doi candidati cu probleme.
Ce fel de? Problema numarul 1 sunt casele. Oricate case ar avea, demnitarul roman mai vrea si altele. Locuinta de serviciu sau de protocol, chiar daca legea nu ii dreptul, eventual pe o suprafata enorma si in cel mai bun cartier rezidential, si la o
