Toboşarii de la Bu-Shi-Do au susţinut la Opera Română un concert incendiar. Fluierături! Tropăieli! Aplauze, ţipete, gălăgie! Tobele japoneze au ţinut pentru două ore locul sopranelor Toboşarii de la Bu-Shi-Do au susţinut la Opera Română un concert incendiar.
Fluierături! Tropăieli! Aplauze, ţipete, gălăgie! Tobele japoneze au ţinut pentru două ore locul sopranelor şi tenorilor pe scena Operei din Bucureşti. Cinci toboşari şi un interpret la shamisen, instrument tradiţional, au aruncat în aer orice urmă de plictiseală din sala somptuoasă. Percuţioniştii din trupa Bu-Shi-Do au oferit un melanj de ritmuri specifice culturii japoneze şi sonorităţi moderne, cu mare priză la public.
Mai întâi, membranele tobelor au fost gâdilate delicat de beţele artiştilor. Dar răsfăţul s-a transformat imediat în tunet. Împărţit în două, concertul a surprins prin alternarea momentelor calme cu reprize de "furtună", venite din forţa mai multor tobe, de diferite dimensiuni. Pentru spectacolul de la Bucureşti s-au folosit marţi seară peste 30 de tobe, mici, portabile sau unele uriaşe, cu sonorităţi puternice şi diametru de peste un metru şi jumătate. În prima parte, îmbrăcaţi în kimonouri japoneze, artiştii au compus o adevărată poezie a ritmurilor, oferind cât mai multe sunete specifice culturii nipone.
"Maia hee, maia hoo"!
După pauză, percuţioniştii s-au dezlănţuit, renunţând la veşmintele sobre şi apărând pe scenă îmbrăcaţi în haine de rockeri veritabili. Shamisenul (instrument tradiţional japonez asemănător chitarei) a fost exploatat la maximum, pe ritmuri de jazz şi rock.
În timp ce noi instrumente erau introduse în scenă, percuţioniştii s-au oprit pentru a dialoga cu spectatorii. Le-au făcut declaraţii de dragoste în româneşte ("Vă iubim!") şi au spus că, prin comparaţie, publicul local a fost cel mai receptiv la spectacol, faţă de cel din alte ţăr