Votul uninominal este o necunoscută pentru majoritatea cetăţenilor. Tocmai de aceea încercăm să explicăm, în linii mari, ce implică acest sistem electoral, pe care majoritatea partidelor îl laudă la suprafaţă, dar nu şi l-ar dori în ruptul capului. În prezent, deputaţii şi senatorii sunt aleşi în România prin vot proporţional pe liste închise. În acest sistem, partidele desemnează o listă de candidaţi puşi într-o anumită ordine de fiecare partid, în funcţie nu doar de harul lor politic, ci şi de sponsorizările aduse partidului. De aceea se vorbeşte în anumite situaţii de „cumpărarea“ locurilor pe listele partidului. În funcţie de numărul de voturi obţinut de lista respectivă, în parlament au acces candidaţii în ordinea aşezării lor pe listă. Acest tip de vot proporţional conduce la o reprezentare sporită şi stimulează prezenţa în parlament a partidelor mici, dar care obţin totuşi suficiente voturi pentru a trece peste pragul electoral. În schimb, determină dependenţa candidaţilor de conducerea partidului, şi nu de alegători. De asemenea, acest sistem produce o guvernare instabilă, deoarece în parlament ajung şi partide mici, fragmentând spectrul politic. Un guvern format în aceste condiţii nu reprezintă intenţia votului majorităţii, fiind format prin negocieri în cadrul unor coaliţii.

Alegeri ca pentru primar Votul uninominal este practicat pentru alegerea parlamentului în state precum SUA şi Marea Britanie. Acest sistem este însă cunoscut românilor, practicându-se în prezent pentru alegerea primarilor. Principalele caracteristici ale acestui tip de vot sunt faptul că permite apariţia unor guverne stabile ca urmare a majorităţii desemnate prin vot, dar şi faptul că are drept consecinţă nereprezentarea segmentului de electorat care a votat candidatul învins. Scrutinul uninominal înseamnă că într-o circumscripţie electorală se alege un singur mandat, iar aleg