Angajarea răspunderii pe uninominal oferă ocazia pentru depunerea unei noi moţiuni de cenzură. Guvernul îşi va angaja răspunderea în parlament, luni, asupra legii scrutinului uninominal, Angajarea răspunderii pe uninominal oferă ocazia pentru depunerea unei noi moţiuni de cenzură.
Guvernul îşi va angaja răspunderea în parlament, luni, asupra legii scrutinului uninominal, act normativ care prevede un sistem de vot mixt compensat, bazat pe o formă convenită de Asociaţia "Pro Democraţia", PD, PNL şi PSD. Ministrul pentru relaţia cu parlamentul, Mihai Voicu, a prezentat Birourilor reunite ale celor două Camere scrisoarea de înaintare însoţită de proiectul de lege.
"În pofida demersurilor făcute, a declaraţiilor oficiale ale liderilor partidelor, am constatat că proiectul avansează greu în parlament, deşi la nivelul populaţiei există o largă susţinere pentru introducerea votului uninominal. În acest context, am decis la nivelul guvernului să mergem pe formula asumării (...). Am pornit de la un obiectiv foarte clar: este necesară reformarea clasei politice", a declarat ieri primul-ministru Călin Popescu Tăriceanu. El a adăugat că votul uninominal este un demers vechi al PNL, de la începutul anilor 1990.
Numărul parlamentarilor, mai mic cu 5%
Conform proiectului guvernului, la primele alegeri pentru parlament, nu se va mai vota pe liste de partid. Cetăţenii vor putea alege candidaţi individuali, reprezentanţi ai unor partide politice sau independenţi. Proiectul presupune reducerea numărului de deputaţi şi senatori: norma de reprezentare pentru Camera Deputaţilor fiind de un deputat la 79.000 de locuitori, iar pentru Senat, de un senator la 170.000 de locuitori.
Numărul aleşilor se va reduce cu cinci la sută, după cum precizează Cristian Pârvulescu, preşedintele Asociaţiei "Pro Democraţia". Proiectul guvernului specifică modalitatea
