- Editorial - nr. 209 / 25 Octombrie, 2007 Pentru a ne dovedi cat de bine cunosc ei lectia mersului nostru spre Uniunea Europeana, teoreticienii diferitelor partide, indeosebi ai celor de la putere, primul ministru, ba chiar presedintele Traian Basescu, ne explicau, cu lux de amanunte, la vremea aceea , de pe pozitia celor doldora de intelepciune, despre diferenta dintre cele doua notiuni atat de des vehiculate la un moment dat: aderare si integrare. Ei tineau parca sa spuna tuturor ca este vorba de doua etape succesive ale aceluiasi proces, complex si indelungat si daca aderarea a fost cum a fost, integrarea va fi si mai si, pentru ca romanii, evident in frunte cu ,,harnicii" lor conducatori, vor da masura valorii si capacitatii lor, dovedind lumii si celor sceptici de ce sunt ei in stare. Euforie, entuziasm si nu gluma la vremea aceea si era cat pe aici sa-i credem pe cuvant. Ecourile momentului ianuarie 2007 au tinut doar cateva luni, dupa care, peste totul s-a asternut tacerea. Ati mai auzit astazi pe cineva vorbind despre continuarea eforturilor de integrare? Nici vorba. Intrezarind pericolul, ziarul nostru a incercat sa mentina in actualitate o stare de spirit adecvata pro integrare, realizand pe aceasta tema o suita de interviuri cu personalitatile judetului: de la prefect, presedintele Consiliului judetean, primari, conducatorii unor institutii importante, etc., dar, in final, nici aceasta n-a dat prea multe roade, datorita vaditei lipse de interes a interlocutorilor fata de acest subiect. Concluzia? Odata ce ne-am vazut cu sacii in caruta, dupa noi, potopul! A devenit "totul o apa si un pamant" in fata razboiului dintre partide si palate, ce urma sa izbucneasca cu o forta nebanuita, atat la nivel central, cat si local si care in locul prosperitatii si binefacerilor promise ne-a adus saracia si haosul intr-o tara in care era nevoie de atata munca, ordine si