In desertul sirian, la vreo doua sute de kilometri de Damasc, au iesit din nisip ramasitele unei camile uriase, de dimensiunea elefantului actual. Lucru de mirare, intrucat camila e mamifer si nu dinozaur, ca sa aduca la lumina zilelor noastre oase de asemenea dimensiuni. Camilele obisnuite au aparut in Orientul Mijlociu abia cu sase-sapte mii de ani in urma. Testele cu carbon radioactiv aplicate fosilei arata ca specia respectiva traia in regiune acum 100.000 de ani.
Descoperitorii, o echipa helveto-siriana condusa de Jean-Marie Le Tensorer si Heba al-Sakhel, i-au stabilit apartenenta la categoria dromaderilor, precum si dimensiunile (volum, inaltime) ce scot animalul preistoric de sub incidenta speciei care populeaza astazi nordul Africii si peninsula Arabia. Dupa toate aparentele, si "camila siriana" - cum a fost numit la repezeala dromaderul-gigant - se inscrie pe ruta de migrare animaliera dinspre Asia spre continentul african. Nedumeritor este insa faptul ca n-a mai aparut niciodata in alte locuri, ca sa i se poata aproxima arealul de raspandire. si nici n-a lasat urmasi directi, ca alte specii ajunse in prezent, pe firul temporal al celor o suta de trecute milenii.
In ce priveste exemplarul dezgropat, istoria lui pare mai usor descifrabila, fiindca in vecinatate s-au gasit unelte de piatra cioplita si oase ale omului timpuriu: un fragment de brat si un dinte - probabil bratul vinovat de moartea animalului si unul dintre dintii care s-au infruptat, la lumina focului de seara, din carnea atunci proaspata a viitoarei fosile enigmatice. Mai stiintific zis, este foarte probabil ca oamenii Pleistocenului sa fi cauzat, prin vanatoare intensiva, disparitia speciei. Nu apare nici un semn ca dromaderul cu talie de elefant ar fi fost imblanzit si crescut in captivitate.
La antipozi, in Australia, intamplarea a facut sa se descopere fosile chia