Reportaj incognito Intr-un camin demn de „Epoca de aur“, din zona Spitalului de Recuperare, traiesc in conditii grele 242 de copii abandonati de familii. 140 dintre ei au certificate de incadrare in diferite grade de handicap fizic, dar psihic marea majoritate a orfanilor de la Centrul de Plasament „Ion Holban“ sint niste oameni absolut normali. Conditiile in care locuiesc acestia si modul in care sint tratati de cei care ar trebui sa-i educe te trimit cu gindul la cei fara adapost, fosti locatari ai orfelinatelor care n-au reusit sa-si gaseasca un rost in viata. Reporterii „Ziarului de Iasi" au vizitat incognito unul din caminele centrului, intr-o zi de vineri, cind „traficul" de pe holuri era relativ mai lejer. Chiar si asa, de frica, foarte putini au fost dispusi sa povesteasca despre viata din camin. „Cum comentezi, toata lumea sare pe tine: «O sa mai ai tu nevoie de ceva!»", explica teama de a vorbi un baiat care sta de doi ani acolo. „Te descurci singur" Copiii din caminul Centrului de Plasament „Ion Holban" sint aproape de capul lor acolo. Regulile in camin sint destul de stricte, dar in realitate cei platiti pentru a le darui o minima afectiune si pentru a-i forma pentru viata nu prea par preocupati de soarta lor. Cel putin asa reiese din povestile copiilor. "Stau mereu in sala de meditatii, unde beau cafele si fumeaza. Pe noi nu prea ne «deranjeaza» cu prezenta", spun copiii. Camerele in care locuiesc acestia arata jalnic, multe geamuri nici nu se mai pot inchide din cauza ca sint vechi si stricate, iar renovarea anuala o fac chiar orfanii. „In fiecare an am dat cu var in camera in care am stat, numai ca anul acesta nu mi-a mai ajuns si m-am trezit cu o camera in doua culori. Si clanta de la usa o schimb la fiecare inceput de an", a spus unul dintre tinerii din camin. Nici baile nu arata mai bine. Din cele sase dusuri de la etajul II nu functioneaza decit do