Primele alegeri europene organizate in noile state membre UE, care au aderat in 2004, au dus la victoria opozitiei, dar o victorie bazata pe o rata extrem de mica a participarii la vot - chiar mai scazuta decat in vechile state ale Uniunii - si survenita in urma unei campanii pe teme interne, arata o analiza NewsIn.
Alegerile europene din 2004 - cu rate de participare aflate intre extremele 17%-82% - au fost in puternic contrast cu referendumurile organizate in 2003 in majoritatea celor zece state care urmau sa adere la UE si in care populatiile lor si-au exprimat dorinta de apartenenta la familia europeana.
Surprinzator de deinteresati de acest nou tip de alegeri, cetatenii noilor membre au optat la urne, la alegerile europarlamentare din iunie 2004, pentru partide aflate in opozitie sau partide mici, care nu au fost creditate cu sanse de victorie in alegerile legislative.
"Alegatorii cred ca europenele nu sunt atat de importante si, daca le plac partidele mici, voteaza pentru ele. Nu le voteaza in alegerile nationale, pentru ca stiu ca, din cauza dimensiunii lor, nu au un cuvant de spus in politica interna. Asa ca acorda un vot strategic partidelor mari, cele mai apropiate de viziunile lor politice.
Cand vin alegerile europene, ei isi spun ca acestea nu conteaza prea mult si pot sa-si dea votul partidului preferat, chiar daca este mic. Asta este explicatia situatiei in care partidele mici sunt avantajate in defavoarea celor mari, de la guvernare", a explicat expertul ungar Istvan Hegedus intr-un interviu pentru NewsIn referindu-se la acest fenomen.
Pe de alta parte, rezultatele obtinute de partidele extremiste s-au vrut a fi un semnal pentru partidele democratice din tara. "Oamenii voteaza partidele extremiste pentru ca Bruxelles-ul este departe, dar pot transmite un mesaj partidelor democratice de la guve
