"Nu as putea iubi un sarantoc", a zis o duduie de bani gata. O victima a prapastiei cascate intre portofel si cerebel.
Va scriu nu in spiritul religios al Bibliei, ci in spiritul unei umanitati ratacite: ce va face pe voi, cei cu bani multi si suflete amputate, sa-i detestati pe cei care n-au avut norocul, priceperea ori smecheria voastra? Voua ma adresez, ciungilor cu suflet ciung, nu oamenilor avuti, in general.
Caci bogatilor nascuti in zodia decentei li se cuvine o reverenta din partea noastra, a tuturor: ei sunt performerii buni ai unei lumi nebune.
E o prostie sa-i urasti pe bogati, dupa cum e o prostie sa-i detesti pe saraci. Pentru ca e o prostie sa-i urasti pe oameni, in general. Iar intr-un plan si mai larg, e o prostie sa urasti orice forma de viata pe lumea asta. Sa urasti sau sa nu poti iubi. Infirmitate mai mare nu exista.
Dar ce respect poti pretinde tu, Maria Marinescu, „creatoare” de nu stiu ce, cand afirmi cu nonsalanta otravita: „Nu as putea iubi un sarantoc”? Vai, vai, vai... Iata-te, asadar, mustind de filosofie dupa nesfarsitele desanturi in iatacul unor barbati doldora de bani.
Am inteles: „sarantocii” sunt un fel de suboameni, care nu pot respira acelasi aer cu Printesimea-Ta. Dar, scuza-mi indiscretia: esti sigura ca poti iubi un „bogatan” (ca sa raman in argoul drag voua, la suetele noptilor confuze)? Asa, trei luni cu ala, doua cu alalalt, o masina ramasa de la ala, un casoi de la celalalt...
hai, si-o tura nevasta lui Tiriac junioru’, c-a facut ta’su miliardu’... asta s-o numi, oare, iubire? Ma tem ca oameni ca tine nu pot iubi pe nimeni!
Si inca o data: vai, vai, vai... oameni ca fosta doamna Tiriac au, statistic, putine sanse sa iubeasca pe cineva. Dupa standardele ei ridicate, in tara asta sunt vreo 22 de milioane de „sarantoci” si doar cateva sute de oame
