» Extinderea "scutului" antiracheta si pentru Europa de Sud-Est ar putea fi abordata la summitul NATO din 2008.

» Grija proiectului de "scut" antiracheta pare sa ii arda mai tare pe americani decat pe europenii din NATO.

» Ideea rachetelor de la Teheran care pot lovi Bucurestiul este privita de expertii militari ca o posibilitate cu sanse mici de a deveni realitate.

Problema amenintarii rachetelor iraniene asupra Romaniei este privita strict militar de fostul ministru al Apararii Ioan Mircea Pascu. "Datoria militarului este sa gandeasca in termenii celui mai rau scenariu posibil. Rachetele au fost testate de Iran, ele sunt o realitate. Nu putem sa ne sustragem acestei probleme spunand ca Iranul nu ne va ataca niciodata. Cred ca vor urma discutii de imbinare a viziunii SUA cu cea a NATO pe aceasta problema si cred ca se va cauta ca toate statele membre NATO sa fie acoperite", spune Pascu. Declaratia presedintelui american George W. Bush cum ca "scutul" antiracheta lasa descoperit flancul sud-est-european al NATO a dat nastere ideii ca Romania sta cu pieptul gol in fata rachetelor din Iran. In opinia lui Iulian Fota, directorul Colegiului de Aparare, Romania nu are altceva de facut in aceasta privinta decat sa tina pasul cu partenerii europeni: "Noi nu trebuie sa facem altceva decat sa dezvoltam politica pe care Occidentul o duce fata de Iran si solicitarile ca guvernul de la Teheran sa-si schimbe atitudinea. Iranul ramane o amenintare pentru toti, nici o tara nu exclude posibilitatea unui atac. Dar eu nu as considera Romania o tinta".

Ideea acestui scut a fost lansata de SUA, ca raspuns la strategia antiamericana a unor state precum Coreea de Nord, Libia sau Iran. Ulterior, SUA au invitat NATO sa dezvolte, cu sprijin american, un scut propriu. Cu alte cuvinte, proiectul antiracheta din Polonia si Cehia se afla mai degraba in