Am trait cu impresia ca toti am devenit rai. Am crezut ca nu mai avem nici o scapare... Zilele de toamna tarzie au fost parca intunecate si mai tare de vestea care a zguduit intreaga tara. Fetita Lianei Stanciu, cunoscuta de toata lumea ca om de radio si de televiziune, are cancer. Doi anisori de viata pe lumea asta au fost de ajuns pentru ca boala sa-si faca loc in micul trup. Oare mai are vreun rost sa ne gandim daca este corect, daca plateste ea, Teodora, pentru pacatele cuiva sau, doar, sa ne imaginam ca "asta i-a fost soarta". NU! Nu vreau sa cred asa ceva. Pe de alta parte, parca din negura intregii povesti, o lumina a reusit sa aduca o picatura de speranta. Initiativa Mihaelei Radulescu de a strange suta de mii de eruo necesara pentru vindecarea micutei, este, fara doar si poate laudabila. Insa, de-a dreptul surprinzatoare este reactia oamenilor din breasla asta, a celor care nu vad altceva decat vanzari, exclusivitati, rating si asa mai departe. In doua zile si ceva, banii au ajuns in conturile deschise pe numele micutei. Va dati seama? O suta de mii de euro stransi de oameni care se dusmanesc, poate nu la propriu, dar care nu vad altceva in colegii lor decat potentiali "ciorditori" de subiecte, de public, de orice. Sincera sa fiu, nu mi-as fi imaginat. Sau poate ca, Liana fiind o persoana cunoscuta, lumea a percutat altfel. Ori, poate puterea de persuasiune a Mihaelei Radulescu si-a aratat inca o data roadele. Este posibil si asa. Insa, fara sa vreau, mi-am adus aminte de Theodora noastra. O mai tineti minte? Micuta cu inimioara suferinda, care avea nevoie de bani prea multi pentru bugetul familiei sale, pentru a se face bine, pentru a avea speranta. Am cunoscut-o destul de bine, am ras, ne-am jucat si am putut sa vad in Theo, in unele momente, un adult mult mai puternic decat cel care exista in multi dintre noi. O putere coplesitoare, o forta care, pe