Prevederile documentului convenit la Lisabona sunt impresionante, dar nu acoperă slăbiciunile Uniunii Europene La mai bine de doi ani după respingerea Constituţiei europene în Franţa şi

Prevederile documentului convenit la Lisabona sunt impresionante, dar nu acoperă slăbiciunile Uniunii Europene

La mai bine de doi ani după respingerea Constituţiei europene în Franţa şi Olanda, Europa a ieşit, în sfârşit, din impas. După negocieri aprinse şi concesii dureroase, liderii europeni şi-au dat acordul, la Lisabona, pentru un nou tratat ce va ajuta Uniunea Europeană extinsă la 27 de membri să funcţioneze mai bine.

Tratatul aduce cu sine noi reguli de joc pentru instituţiile şi procesele de decizie din cadrul UE, detaliile fiind dezbătute aprig până la sfârşit de către şefii de guvern.

Asemenea nou-născuţilor, marile acorduri politice din Uniunea Europeană par să se nască în primele ore ale dimineţii, după o agonie prelungită. Ultimul tratat la care a ajuns UE după summitul de la Lisabona de săptămâna trecută, după şase luni de negocieri, nu a fost o excepţie. A meritat durerea?

Dacă Lisabona are o şansă să conteze în 20 de ani, ea nu va avea nimic de-a face cu certurile legate de ponderea de vot a unor minorităţi care blochează discuţiile şi care au ţinut capul de afiş în UE în ultimul timp. Lisabona ar putea fi văzută, în schimb, ca un moment în care Europa a ajuns într-un final să trăiască la înălţimea prestanţei sale economice şi a devenit o putere pe scena lumii.

În orice caz, tratatul de la Lisabona nu a avut drept rezultat un singur copil, ci tripleţi, o realizare care să şteargă amintirile venirii chinuite pe lume a tratatului, notează publicaţia "The Economist". Prin aprobarea tratatului simplificat, reprezentanţii celor 27 de ţări membre UE au pus capăt crizei instituţionale care măcina Europa de la Tratatul de la Maastricht,