Cel care a jignit toată viaţa lui doar pe teren, cum l-a caracterizat Balaci pe „Gâscan“, a vrut să joace sub culorile Ştiinţei şi a acceptat o carantină de doi ani în favoarea Craiovei.

În vara lui 1974, Universitatea Craiova, proaspăt campioană naţională, a obţinut semnăturile a patru jucători: Dobrin, Cămătaru, Lung şi Crişan. Ideea aducerii „Gâscanului“ la Universitatea a aparţinut poetului Adrian Păunescu. Corneliu Stroe a povestit: „Adrian Păunescu este cel care l-a convins pe Dobrin să vină la Universitatea. Noi ştiam că el este de neclintit de la Piteşti, dar am sperat că putem rezolva transferul. Atunci, în 1974, exista o clauză în regulamentul de transferări care specifica faptul că un jucător putea să fie achiziţionat fără acordul clubului de la care provenea dacă accepta o perioadă de carantină de doi ani. Dobrin a ajuns în Craiova, a primit o sumă consistentă de bani, 50.000 de lei, şi a semnat cererea de transfer pentru Universitatea, acceptând carantina de doi ani deoarece FC Argeş nu a fost de acord cu plecarea lui din Piteşti. Din acel moment, Dobrin urma să aibă drept de joc în campionatul intern abia din vara anului 1976“.

Dobrin a locuit pe Calea Severinului, în Craiova

Aducerea lui Dobrin la Craiova s-a petrecut într-o noapte, fostul mare fotbalist primind un apartament pe Calea Severinului, iar o echipă de muncitori a adus de la Piteşti mobila familiei. Stroe a completat: „Dobrin se antrena cu Universitatea, dar tratativele pentru transfer se purtau la nivel de prim-secretari, respectiv între Petre Petrescu (Craiova) şi Ion Dincă (Piteşti). Primul ne informa despre discuţiile cu celălalt, cunoscut sub pseudonimul Teleagă. Acesta îi spunea omologului de la Craiova: «Tu i-ai da drumul lui Dobrin dacă ai fi prim-secretar la Argeş? Vrei să provoc revoltă în Piteşti, să dăm de alte necazuri?». Deşi Adrian Păunescu a fă