Referendumul privind scrutinul uninominal ne obliga sa raspundem, vrand-nevrand, unei intrebari esentiale: ce fel de democratie vrem in Romania? Iar politizarea excesiva a campaniei pentru referendum, ca si paralelismul acesteia cu campania pentru alegerile europene, nu poate favoriza o decizie in deplina libertate si cunostinta de cauza a electoratului.
Din contra, pasiunile si arbitrariul sunt incurajate. si astfel este ocultata finalitatea unui sistem electoral.
Desi asemanatoare in mare parte - cele doua sisteme puse in contradictie artificiala, ambele uninominale, in ambele cazuri alegerile desfasurandu-se doar in circumscriptii uninominale, alegatorii votand o persoana, si nu o lista -, ceea ce face deosebirea intre cele doua tipuri de scrutin e modul de distribuire a mandatelor, care da seama despre o filosofie a guvernarii.
Daca sistemul majoritar are ca principal obiectiv formarea unei majoritati stabile, sistemul mixt, fiind o dezvoltare uninominala a reprezentarii proportionale, are ca scop asigurarea legitimitatii guvernarii, intarirea caracterului consensual al democratiei si responsabilizarea alesilor.
Pentru a-si atinge scopul - formarea unei majoritati guvernamentale cat mai apropiate de monopartitism - sistemul majoritar in doua tururi discrimineaza intre alegatori: doar cei ce au votat cu castigatorul dintr-o circumscriptie uninominala vor avea voce - vor fi reprezentati -, ceilalti sunt, in schimb, nevoiti sa taca.
Uneori - o demonstreaza situatia din Franta, singurul stat european unde se foloseste acest sistem la alegerea parlamentului - "majoritatea fabricata" astfel poate dubla numarul de voturi: in 2002, partidul lui Chirac cu 33% din voturi a castigat 61% din locuri, iar in 2007 acelasi partid, condus acum de Sarkozy, cu 39% din voturi a obtinut 54% din locuri.
Dar majorit
