Apa „moartă” de pe fundul Mării Negre continuă să înghită apa oxigenată în care trăiesc peştii şi nevertebratele, susţine prof. univ. Marcian Bleahu, preşedintele de onoare al Partidului Verde. Ieri, cu ocazia Zilei Internaţionale a Mării Negre, el a lansat un apel pentru salvarea mării. Astfel, aceasta riscă să devină o mare moartă în adevăratul sens al cuvântului, cu atât mai mult cu cât Marea Neagră este un bazin aproape închis, fără posibilitatea de curăţare a apei. Urmarea: peşti precum sturionii, calcanul, pălămida, scrumbiile şi delfinii pot dispărea.

Stratul de apă „moartă” s-a dezvoltat din cauza poluării. „Este puternic poluată de substanţe toxice aduse de râurile tributare încărcate mai ales cu compuşi de azot şi fosfor provenind de la industriile aflate pe malurile râurilor afluente, de la apele ce irigă câmpurile agricole fertilizate chimic, de la deşeurile şi apele uzate netratate, deversate în mare, şi de la deşeurile provenind de la navele care circulă prin ea”, a adăugat prof. Bleahu.

Toţi aceşti poluatori hrănesc algele care, înmulţindu-se foarte mult, formează o pătură care opreşte aerisirea cu oxigen şi pătrunderea luminii. Potrivit unui raport al Global Environmental Facility, Marea Neagră este cea mai degradată mare a planetei. Pe lângă poluare, una dintre marile probleme este supraexploatarea resurselor biologice, fără a se ţine cont de potenţialul de refacere al speciilor, plus degradarea peisajului, introducerea intenţionată a unor specii străine care pot înlocui speciile autohtone. (A.B.T)

Apa „moartă” de pe fundul Mării Negre continuă să înghită apa oxigenată în care trăiesc peştii şi nevertebratele, susţine prof. univ. Marcian Bleahu, preşedintele de onoare al Partidului Verde. Ieri, cu ocazia Zilei Internaţionale a Mării Negre, el a lansat un apel pentru salvarea mării. Astfel, aceasta riscă să devină o mare moartă în