Obiectivele de dezvoltare, atingerea standardelor europene, identificarea unor surse noi de energie sau diminuarea decalajelor faţă de UE sunt adresate tuturor, dar sancţiunea pentru o eventuală
Obiectivele de dezvoltare, atingerea standardelor europene, identificarea unor surse noi de energie sau diminuarea decalajelor faţă de UE sunt adresate tuturor, dar sancţiunea pentru o eventuală neîndeplinire nu revine nimănui
Ziarul "Adevărul" a intrat în posesia formei finale complete a Strategiei postaderare a României, proiect care trebuia să fie adoptat în această vară, dar a rămas împotmolit în sertarele birocraţiei. La o primă privire, se disting o serie de obiective mai mult decât optimiste, a căror îndeplinire nu revine cuiva anume - statului, pieţei, firmelor, partidelor politice sau cetăţenilor.
Principalul deziderat al autorilor acestei strategii pare să fie diminuarea disparităţilor existente acum între România şi media Uniunii Europene, din toate punctele de vedere.
Textul integral al Strategiei se întinde, cu tot cu diversele tabele statistice, pe câteva sute de pagini. Începe cu o evaluare a României la data aderării, continuă cu principalele "direcţii strategice" de dezvoltare şi se încheie cu un capitol numit "Poziţionarea strategică faţă de temele europene".
Decalajele dintre România şi UE sunt abordate atât în evaluarea stării generale la data aderării, cât şi la trasarea direcţiilor strategice. Perioada de după aderare este împărţită în două etape: 2007-2013, respectiv 2014-2020. Pentru cea din urmă durată s-a trasat un obiectiv cu nume pretenţios, respectiv "România, stat membru performant al UE".
Cum se vor diminua decalajele structurale
Cine va trebui să facă ceva pentru realizarea acestui obiectiv nu este clar, dar ce trebuie făcut e relativ bine structurat. În schimb, nu se ştie cui vor reveni meritele