Într-o aripă a casei unde odinioară a locuit Avram Iancu înconjurat de şefii săi militari stă astăzi Margareta Ţăran, pensionară. Este mică, subţire, cu o privire plată, plină de
Într-o aripă a casei unde odinioară a locuit Avram Iancu înconjurat de şefii săi militari stă astăzi Margareta Ţăran, pensionară. Este mică, subţire, cu o privire plată, plină de bunăvoinţă. O întreb cum se simte într-un fost sediu de Stat-Major al lăncierilor moţi.
Zice că bine. "Simţiţi istoria?", insist. "Da, o simt", spune ea. La Câmpeni-Alba este plin de urmaşi ai moţilor lui Avram Iancu care simt istoria. La Câmpeni şi în împrejurimi lipsesc doar urmaşii copacilor din acea vreme: oamenii sunt, pădurile dispar.
O tonă pricăjită de lemne de foc costă la Constanţa 2.200.000 lei vechi, în timp ce o tonă zdravănă de lemne de foc se vinde la Câmpeni cu 700.000-800.000, iar la Baia Mare, cu vreo 500.000. Capitala Ţării Moţilor, Câmpeni, are înregistrate trei-patru gatere, iar alături, pe Valea Bistrei, sunt înregistrate vreo 30.
Aproape jumătate din proprietarii bistreni de pădure nu au, conform legii, contracte de pază încheiate cu Romsilva. Taxa nu-i mare (30-50 RON/an/ha), dar devine imprudent să îi vorbeşti românului de taxe când se trezeşte proprietar.
O şoaptă cu suspine: drujba
Multe dintre proiectele mari derulate în România (Bubeşti - Alba, Roşia Montană, Padiş, Ditrău - Harghita etc.) sunt poziţionate în zone intens împădurite şi urmăresc tăieri masive de copaci, cu urmări incalculabile pentru echilibrul factorilor de mediu - atât cât a mai rămas din dânsul. Pe Valea Bistrei nu se extrage nimic sau, mai degrabă, se extrage doar lemn.
Din pământ, din rădăcină. Un străin sosit în cătunul Valea Bistrei, la mică distanţă de Câmpeni, este o pradă sigură pentru interesul localnicilor. La Bistra, singurul om deschis pare a fi "Rofu", p
