Arhiva Prefecturii Gorj pe o perioadă de o sută de ani nu se mai regăseşte, aceasta fiind distrusă în condiţii încă neelucidate.GORJ. Secţia Gorj a Arhivelor Naţionale se confruntă cu o situaţie fără precedent în raport cu ceea ce se întâmplă la instituţiile similare din celelalte judeţe. Puţinii angajaţi ai Arhivelor Naţionale încearcă să recompună, cu ajutorul colegilor de la Bucureşti, una din cele mai importante arhive ale unei instituţii publice din judeţul Gorj. Este vorba de arhiva pe aproximativ 100 de ani a Prefecturii Gorj, actuala Instituţie a Prefectului. Circa 100 de ani de istorie bazată pe documente nu se mai regăsesc în depozitele instituţiei Arhivelor Naţionale şi nici ale Prefecturii Gorj. Milioane de documente nu mai pot fi consultate de cercetători, dar şi de publicul larg pentru că nu mai există. Singura soluţie o reprezintă apelarea la structura centrală a Arhivelor Naţionale cu sediul în Bucureşti, în măsura în care aceasta mai deţine toate documentele vizate.

Anii 1847 - 1916, raşi din istorie Cea mai însemnată parte a documentelor distruse vizează perioada cuprinsă între anii 1847 -1916, precum şi diferite perioade de timp cuprinse între Primul Război Mondial şi începutul anilor 1950. În total, au dispărut din arhiva Prefecturii Gorj o sută de ani de istorie bazată pe documente, care ar fi putut sta la baza a numeroase documentări pentru istoricii locali, specialiştii de la Arhivele Naţionale şi nu numai. Conducerea Arhivelor Naţionale, Secţia Gorj, a încercat să găsească o explicaţie pentru starea de fapt, toate teoriile indicând faptul că cea mai mare parte a actelor au fost distruse în perioada Primului Război Mondial. Potrivit unor documente ale vremii, arhivele Prefecturii Gorj au fost folosite drept combustibil de către armata germană de ocupaţie. Această teorie nu oferă însă explicaţii şi în legătură cu ceea ce s-a întâmplat