Ucraina este noul bolnav al Europei. Ca odinioara Imperiul Otoman, Ucraina de astazi este o tara cu statalitate incerta, in pofida dimensiunilor sale impresionante. Ucraina este impartita intre o regiune vestica relativ prooccidentala, populata majoritar de ucraineni, si o regiune estica, unde domina rusofonii. Faptul ca principala regiune industriala ucraineana este bazinul Donbas, controlat de rusi, complica si mai mult situatia. Aceasta distributie etnico-ideologica relativ echilibrata este principala cauza pentru care in Ucraina avem parte de cativa ani de o criza politica cvasipermanenta in care falanga moscovita numita Partidul Regiunilor, condus de Viktor Ianukovici, continua sa revina in prim-plan de fiecare data. Dupa entuziasmul din timpul "revolutiei portocalii", presedintele Viktor Iuscenko nu mai trezeste atatea pasiuni, partidul sau iesind mult in urma Blocului Iulia Timosenko. Aceasta tensiune politica cronica poate oricand escalada in violente secesioniste care sa produca o destabilizare grava la granita de est a Europei. Romania, ca stat de granita al UE, are responsabilitati, impreuna cu Polonia, sa se asigure ca aceste tensiuni nu vor degenera.
In al doilea rand, nu numai ca depinde industrial de Rusia, dar Ucraina depinde in intregime de Moscova din punct de vedere energetic si, impreuna cu ea, o mare parte a Europei. Cum am vazut acum doi ani, disputele politice dintre Kiev si Moscova au determinat Gazprom sa inchida fara ezitare conductele de gaz in plina iarna si sa lase jumatate de continent in frig. Asigurarea transporturilor de gaz rusesc prin atat de fragila Ucraina a devenit o prioritate esentiala a Uniunii Europene, y compris a Romaniei.
In sfarsit, fragilitatea politica, economica si energetica a Ucrainei se traduce intr-o fragilitate strategica. Ucraina este astazi mai mult o problema decat o solutie de securitate in Regiunea
