Atilla Korodi, şeful de la Mediu, spune că România va avea o monitorizare performantă a calităţii aerului. În prezent, prioritară pentru România ar fi o reţea performantă de monitorizare Atilla Korodi, şeful de la Mediu, spune că România va avea o monitorizare performantă a calităţii aerului.

În prezent, prioritară pentru România ar fi o reţea performantă de monitorizare a aerului, care să permită detectarea surselor poluante în timp real. Această reţea va cuprinde peste 90 de staţii de verificare, plasate în 34 de judeţe, şi va fi funcţională începând de anul viitor. Ministrul mediului apreciază că din acest punct de vedere cât şi din cel de reabilitare a solului, la ora actuală, suntem la o "distanţă" de 30 de ani faţă de Germania.

Adevărul: - Ce strategii de monitorizare a solului se au în vedere la noi?

Atilla Korodi: - Va fi o hotărâre de guvern, care acum se află la Ministerul Justiţiei, prin care vom obliga toţi proprietarii de terenuri care întreprind activităţi economice să facă analiza calităţii solului unde îşi desfăşoară activitatea respectivă. Mai avem şi un plan de reabilitare pentru deceniile următoare, care se află în verificări la Ministerul Finanţelor.

Există trei responsabilităţi: terenurile publice poluate de activităţi publice, terenurile publice poluate de privaţi şi terenurile private poluate de privaţi. Vor fi trei categorii de reabilitări, cu trei categorii de finanţări. Procesul acesta va dura 20 de ani. De ce a fost nevoie de asta? Este poate greu de crezut, dar şi un service auto mic poate să producă poluare până la 6-7 m adâncime.

Am văzut planul de reabilitare a zonei unui fost depozit de produse petroliere din anii "40 cu ajutorul unei staţii de spălare a solului. Au mostre luate şi de la 20 de metri adâncime şi s-au dovedit încă impregnate cu ţiţei. Reabilitarea aceasta este foarte costisitoare