- Cultural - nr. 214 / 1 Noiembrie, 2007 Este bine ca o singura persoana (chiar si director fiind, avand la activ multe "plimbari" in strainatate) sa nu monopolizeze regia tuturor spectacolelor unui teatru national, mai ales daca nu il cheama Mihai Maniutiu, ci Ioan Cristian. De aceea, e imbucurator ca regizori de valoare ca Elemer Kincses (pe care unii il tin minte de mai mult de un deceniu, pe cand monta "Nunta insangerata" la UAT) mai monteaza din cand in cand piese, pe care publicul le gusta, chiar daca nu sunt tocmai comedii bulevardiere. Recenta premiera "Cel care primeste palme" este un spectacol bun, pentru ca aici in primul rand mana regizorului este foarte vizibila, dar si actorii din distributie, fara exceptie. Ionela Nedelea pare sa fie noua stea a Teatrului targumuresean - talentata, atractiva, trupesa, pe langa alti tineri actori cunoscuti, ca Serenela Muresan - care face un rol convingator si foarte credibil, cu mult umor…negru, in "Imblanzitoarea de lei", ca si Mihaela Mihai _ un "Amuzant clovn …trist", asemenea lui Dan Radulescu, "Cel care primeste palme". Consacratii Cornel Popescu si Aurel Stefanescu inspira o anume aristocratie necesara Teatrului National din Targu-Mures, indiferent de conflictele din trecut (dintre taberele Victor Frunza - Adriana Grand - Monica Ristea si familia Popescu), isi cauta demult echilibrul, regasibil doar prin… "viziunea pacii" despre care am tot scris, inexistenta in lumea cruda a orgoliilor mizerabile din culise - despre care se joaca, se plange si se rade tocmai in aceasta montare. Kincses Elemer are meritul ca intr-un decor minimal si cu costume de recuzita, pe un text care nu este tocmai o comedie spumoasa, sa "se joace" in stil cinematografic, ludic, precum in serialul "Fram, ursul polar" (coloana sonora fiind aproape identica). IOANA FLOREA - Cultural - nr. 214 / 1 Noiembrie, 2007 Este bine ca o singura persoa