"De ce este parlamentul, alaturi de libertatea alegerilor, dispozitivul esential al democratiei?"
(acest articol nu trebuie inteles ca fiind impotriva parlamentului)
Fireste, nu doar pentru ca transforma un anumit numar de alegatori (variind de la cateva mii la cateva zeci de mii) in cate un reprezentant, numit deputat sau senator, care are dreptul sa voteze legi.
Aceasta transformare a unui numar mare intr-un numar mic nu este in sine democratica, este doar un mecanism de reprezentare, prin care se convine ca unui numar dat de alegatori sa ii corespunda un numar fix de parlamentari.
Acest mecanism de transformare a natiunii in reprezentanti e democratic doar atunci cind e legitim, iar parlamentarii se comporta cu adevarat ca reprezentanti ai natiunii. Daca nu e legitim, cum nu fusese legitima Marea Adunare Nationala a statului comunist, parlamentul, desi fizic exista, nu are nicio legatura cu democratia.
Pe de alta parte, daca parlamentarii, care sunt platiti de toti pentru a fi vocea tuturor, nu se comporta ca reprezentanti ai natiunii, ci ca propagandisti si propagatori ai propriilor interese, atunci parlamentul, desi e legitim, nu poate functiona ca un dispozitiv in slujba democratiei, ci ca o forma fara fond a democratiei.
Sensul democratiei, care e reprezentarea democratica a natiunii, ajunge sa fie falsificat: in loc sa fie o tribuna a interesului general, parlamentul in care parlamentarii se reprezinta doar pe ei si interesele lor private ori de grup devine sediul abuziv al unei puteri si arbitrare, si discretionare. Prin urmare, pentru a oferi un cadru democratiei, conditia minimala e alegerea unui parlament.
Insa pentru a o realiza efectiv, conditia obligatorie e ca parlamentarii sa voteze nu doar in numele natiunii (ceea ce, formal, fac oricum), ci in folosul natiunii, potriv