În mediul economic, corupţia şi mita sunt percepute ca fiind cele mai răspândite infracţiuni. Creşterea numărului infracţiunilor economice reprezintă o ameninţare tot mai mare pentru În mediul economic, corupţia şi mita sunt percepute ca fiind cele mai răspândite infracţiuni.
Creşterea numărului infracţiunilor economice reprezintă o ameninţare tot mai mare pentru companii, peste 36% din firmele româneşti fiind victime ale unor astfel de fraude în ultimii doi ani, reiese dintr-un studiu privind infracţionalitatea economică, publicat de compania de audit şi consultanţă PricewaterhouseCoopers (PwC).
Potrivit studiului, realizat în România pe un eşantion de 77 de companii din diverse domenii de activitate, pierderile estimate de firmele autohtone rezultate din fraudele cu care s-au confruntat în ultimii doi ani totalizează 13,7 milioane de dolari, fiecare companie participantă la sondaj fiind în medie victima a peste şapte incidente de acest gen.
"Infracţionalitatea economică este prezentă în toate ţările, însă este un rău pe care societăţile mai evoluate au început să-l controleze mai bine", a declarat Emilian Radu, partener servicii consultanţă în cadrul PwC România.
Costuri şi pagube colaterale de milioane de dolari de pe urma fraudelor
Ofiacialul PwC mai spune că, de la ediţia din anul 2005 a studiului, incidenţa cazurilor de fraudare a scăzut în România, însă costul mediu rezultat din fraude pentru o companie aproape s-a dublat, ajungând la peste 400.000 de dolari.
Însuşirea necuvenită de active, inclusiv delapidarea, înşelăciunea şi furtul din bunurile societăţilor reprezintă cel mai întâlnit tip de fraudă raportat de companii, acesta fiind urmat de încălcarea drepturilor de autor, corupţie şi mită, fraudă contabilă şi spălare de bani.
Corupţia şi mita sunt percepute ca fiind cele mai răspândite tipuri de infracţiun
