In prima parte a acestui studiu, profesorul Dumitru Protase a prezentat istoricul celebrei statui de bronz, Lupa Capitolina, de pe Capitoliul Romei, care se leaga strans, ca geneza, de legenda intemeierii viitoarei capitale a Imperiului. Autorul a subliniat faptul ca, de-a lungul timpului, prototipul statuii a cunoscut si unele denaturari cum ar fi, bunaoara, lupoaica cu un singur copil sugar sau cu gemenii metamorfozati in pui de lup. (Radu Constantinescu)

Studiile de specialitate referitoare la infatisarea plastica a legendei despre intemeierea Romei, cu deosebire pe sculpturi funerare din unele provincii, inclusiv din Dacia, au pus in lumina o serie de fapte si descoperiri arheologice din care se degaja importante semnificatii si concluzii de natura istorica. Din punct de vedere statistic, reprezentari ale lupoaicei cu gemenii pe monumente in provinciile romane s-au inregistrat dupa cum urmeaza: Galia - sapte, Noricum - cinci, Panonia - noua, Britannia - unu. Pe teritoriul Romaniei se cunosc pana acum sapte descoperiri: sase din Dacia intracarpatica si una din Dobrogea. Reprezentarile din Dacia dateaza din anii 106 - 250 d.Hr., iar cele din provinciile mentionate se incadreaza cronologic din secolul I d.Hr. si pana la mijlocul veacului urmator. Interesant de precizat este si faptul ca in perioada Renasterii s-au facut numeroase reproduceri (pastise) ale lupoaicei cu gemenii. In acest sens, poate fi citata o piesa care se pastreza la Muzeul National de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca, unde a ajuns, desigur, prin comertul cu antichitati inainte de primul razboi mondial. Ne referim la o mica placa de marmura cu scena in cauza, sub care erau si cateva litere, acum sterse, probabil intentionat. In acelasi muzeu se gaseste si un opait de ceramica, original, descoperit la Pompei, in Italia, opait pe discul caruia este reprezentata lupoaica cu un s