- Editorial - nr. 215 / 2 Noiembrie, 2007 Dupa prezentarea in Parlamentul Romaniei a "Raportului Tismaneanu", mai precis al Comisiei Prezidentiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste, de catre presedintele Traian Basescu, care, prin acest gest, ca sef al statului, si-a insusit si continutul lui in toate privintele, intrebat ce parere are despre autorul mult discutatului si contestatului "document", Ion Iliescu a dat un raspuns scurt: "Un pezevenghi international!". Am mai scris de cateva ori, deloc cu placere, despre acest "pezevenghi", propunandu-mi sa nu mai revin vreodata asupra acestui subiect jenant, deoarece individul nu merita. Sa-l lasam sa-l inghita intunericul uitarii! Si eram hotarat sa-mi tin promisiunea, daca, dupa controversatul si de pomina raport, acest Tisminetki nu ar fi iesit la rampa cu niste declaratii care au deranjat, inainte de toate, bunul-simt. Asadar cine-i acest Vladimir (Volodea) Tismaneanu? Care ii sunt radacinile? Tatal lui, Leonid (Leonte, mai apoi!) Tisminetki, un evreu basarabean nascut la Soroca, a fost arestat, in anul 1935, de catre autoritatile romanesti, pentru activitatile lui subversive indreptate impotriva statului roman. Era poreclit "Ciungul", din cauza unui brat pierdut pe timpul razboiului civil din Spania, unde a luptat, ca voluntar, in Brigazile Internationale. Hermina Marchison, mama sa, a fost sora medicala, si ea pe frontul spaniol. Dupa esecul suferit de Brigazile Internationale, in anul 1939 s-au refugiat in URSS (nici nu se putea altfel!), el fiind redactor, ea crainica la Radio Moscova, de unde erau lansate atacuri virulente la adresa Romaniei. Revenind in tara, in anul 1948, familia isi schimba numele, din Tisminetki devenind Tismaneanu. Era, de fapt, pe vremea aceea o moda ca unii sa-si ia nume romanesti, de imprumut. In acele vremuri staliniste ale "erei ticalosilor" _ cum caracteriza Marin Preda acele timpur