Depresia este, conform unui studiu al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, a patra pe lista problemelor de sănătate grave ale omenirii, aplicînd criteriul cîţi ani de sănătate se pierd într-o viaţă din cauza lor. Este posibil ca în 2020 să ajungă numărul 2 pe listă, după bolile de inimă. Cu toate acestea, se face prea puţin pentru tratarea sau prevenirea ei.
Studiul - condus de Saba Moussavi şi publicat în The Lancet - arată, de asemenea, că depresia are un impact mai mare asupra sănătăţii fizice, decît boli cronice ca angina, diabetul, artrita sau astmul. Totuşi, în acelaşi număr din The Lancet, Gavin Andrews şi Nickolai Titov, cercetători la Universitatea New South Wales, demonstrau că australienii care suferă de depresie au mai puţine şanse să beneficieze de un nivel acceptabil de asistenţă medicală decît pacienţii cu artrită sau astm. O situaţie similară poate fi întîlnită şi în alte state dezvoltate economic.
Tratamentul depresiei este adesea, dacă nu întotdeauna, eficient, iar în lipsa acestuia depresivii nu pot trăi o viaţă fericită şi împlinită. Fie şi din perspectiva îngustă a raportului cost-beneficii, există suficiente motive să se cheltuiască mai mult pentru tratarea acestei boli.
Un studiu făcut în 28 de ţări europene a arătat că depresia a costat în 2004 aceste state 118 miliarde de euro, adică 1% din produsul lor intern brut la un loc. Cheltuielile pentru tratarea depresiei reprezentau numai 9% din această sumă imensă. Mult mai mult din suma totală se iroseşte din cauza randamentului scăzut în muncă al celor care suferă de boală. Richard Layard, de la Centrul pentru Performanţă Economică de la London School of Economics, a afirmat că bolile psihice reprezintă cea mai mare problemă socială a Marii Britanii, costînd aproximativ 1,5% din PIB. El a estimat că în timp ce pentru tratament s-ar cheltui 750 de lire sterline pentru un pacie
