Avertismentul guvernatorului BNR, rostit miercuri dimineaţă, intr-o dezbatere publică, a fost amplificat in toate ziarele, pe toate canalele de radio şi de televiziune: "Nu mai trageţi de economia asta că se rupe!"
Avertismentul guvernatorului BNR, rostit miercuri dimineaţă, intr-o dezbatere publică, a fost amplificat in toate ziarele, pe toate canalele de radio şi de televiziune: "Nu mai trageţi de economia asta că se rupe!"⦠Ideea era limpede: nu putem face tot ce ne dorim dintr-o dată; Romănia are nevoie de o listă de priorităţi! Unii au inţeles că mesajul indica stoparea cheltuielilor bugetare, oprirea creşterii salariilor şi pensiilor. Fals. Guvernatorul BNR n-a cerut aşa ceva. A spus insă, limpede, că totul se leagă de o cerinţă-cheie: productivitatea. Veniturile pot să crească, dar dacă o iau inaintea sporurilor de productivitate iese rău.
De cănd ne-am emancipat, in sensul că nu mai simţim frăiele Fondului Monetar Internaţional mai mult decăt le simt Germania, Franţa ori oricare altă ţară din Uniunea Europeană, n-am reuşit să găsim un cenzor intern. Un fel de FMI din noi, care să ne atragă atenţia, bunăoară, că o vreme de aici inainte nu vom avea şanse pentru relaxări. Nici monetare şi nici fiscale. Şi asta cu deosebire in condiţiile in care salariile vor continua să urce, iar cererea de consum va creşte mai iute decăt oferta. Fiindcă din ecuaţie este scos adeseori un termen esenţial: munca recunoscută de piaţă. Mai exact: productivitatea muncii. Dacă un muncitor romăn căştigă mai puţin decăt un muncitor german ori italian, asta se intămplă pentru că in Romănia productivitatea muncii e mai mică decăt in Italia. Normal ar fi să căştige la fel. Doar trăiesc in aceeaşi lume, produsele lor se infruntă pe aceleaşi pieţe, iar ţările lor fac parte din Uniunea Europeană. Diferenţa de căştig va exista insă căt timp va exista diferenţa de productivita
