Nu indemanare, forta si tenacitate nemaiintalnite, bucurestenii au reusit sa innoade peste 30.000 de prezervative. Intinse pe 3.269 metri, prezervativele au fost apoi botezate "firul vietii". Sa recunoastem, nici ca se putea gasi o denumire mai potrivita pentru un lant de prezervative.
Anul trecut, la Bangkok, cu toata iscusinta thailandeza si sprijinul UNESCO, "firul vietii" a fost mai scurt, oprindu-se dupa 2.715 metri. Prin daruirea aratata la innodarea prezervativelor, bucurestenii au asigurat capitalei Romaniei un loc binemeritat in Cartea Recordurilor.
Organizatiile ecologiste, pe care altfel le poti intalni pretutindeni, de la centrala nucleara de la Cernavoda pana la supermarket sau in sacosa cu cumparaturi, au trecut cu vederea problema destinatiei finale a mormanului de cauciuc lasat in urma de maretul eveniment bucurestean. Cele peste 30.000 de "zale" ale lantului de prezervative nu pot fi refolosite si trebuie aruncate. Avocatii "sanatatii reproducerii" (un barbarism lingvistic patruns recent in ziare si manualele scolare) ne asigura ca latexul produs de arborii de cauciuc se reintoarce in natura dupa utilizare. Sa stam deci linistiti, "firul vietii" este biodegradabil. Dar de cele mai multe ori prezervativele se biodegradeaza printre pesti, corali si alge, in rauri, mari si oceane, fiind aduse acolo prin sistemul de canalizare. Cum scopul poate scuza mijloacele, sa admitem ca ingrijorarea mea este ipocrita si ecologistii pot trece cu vederea daunele provocate mediului de catre prezervative, scopul acestora fiind combatarea unui flagel, SIDA.
Totusi, ecologistii folosesc standarde duble. Combaterea malariei este un bun exemplu. Lupta cu acest flagel nu beneficiaza de aceeasi ingaduinta, desi in fiecare an malaria ucide un milion de copii si femei insarcinate in Africa Sub-Sahariana si imbolnaveste cinci sute de milioane de pers
