Ferestrele de tip termopan nu mai reprezintă un simbol al luxului, ci al economisirii energiei. Ieftinirea lor şi creşterea puterii de cumpărare a românilor - sau cel puţin al lejerităţii acordării creditelor bancare. Tocmai de aceea, aproape că nu mai există bloc în care să nu vezi la ferestre termopan. În timp ce braşovenii nu mai aruncă căldură pe geam, firmele mari de producţie a tâmplăriei termopan îşi rotunjesc cifrele de afaceri. „Se observă o dezvoltare a companiilor mari, în detrimentul firmelor mici. S-au consolidat câteva branduri, care au intrat în topul preferinţelor clienţilor. În plus, firmele mari au făcut progrese în privinţa implementării sistemului calităţii, şi asta nu numai pe hârtie. Pe de altă parte, dezvoltarea lor a fost cauzată şi de faptul că firmele mici nu pot prinde proiecte mari”, a declarat Costin Bârcu (foto), directorul Companiei „Bombardier”.

Ce termopane

se poartă în Europa

În ciuda avântului luat de piaţa termopanelor, sunt mulţi „cunoscători” care susţin că acest tip de ferestre nu sunt „sănătoase” si că Occidentul a renunţat la ele. Specialiştii demontează acest mit. „În toată lumea civilizată se folosesc ferestrele cu geam termopan-fie că au tâmplărie de aluminiu, de lemn sau PVC. Doar în Austria există o reticenţă în acest sens, ferestrele termopan reprezentând 50% din totalul ferestrelor. În Italia, Spania, ferestrele din aluminiul fără bariera termică sunt preferate, chiar dacă nu asigură o izolaţie la fel de bună. Explicaţia este că temperaturile nu sunt foarte scăzute, iar climatul este mai cald faţă de ţările din Centrul şi Nordul continentului. Ei au probleme vara, nu iarna după cum se întâmplă la noi. Ei vor să ţină căldura afară, nu în casă. Însă şi la ei, Uniunea Europeană face presiuni prin normele impuse pentru adoptarea de tâmplarie care să asigure un coeficient de transfer termic de maxi