În acest moment, în ochii italienilor, românii se află pe cea mai joasă treaptă a evoluţiei umane. În acelaşi timp, multi italieni au ori o menajeră româncă ori o îngrijitoare pentru

În acest moment, în ochii italienilor, românii se află pe cea mai joasă treaptă a evoluţiei umane. În acelaşi timp, multi italieni au ori o menajeră româncă ori o îngrijitoare pentru cei dragi, fie că e vorba de părinţi sau de copii. De multe ori, românca le face pe amândouă fără să ridice pretenţii financiare exagerate. Tot de multe ori, se întâmplă ca soţul româncei să-i fi zugrăvit casa la un preţ nesperat de mic. Cum e posibil ca aceeaşi italieni să strige "La moarte!" românilor sau să-i vâneze ca pe vremea Ku-Klux-Klan.

Preşedintele Italiei, Napoletano, declara cu o săptămână în urmă că dacă străinii ar pleca toţi odată, Italia s-ar bloca. O declaraţie de bun-simţ şi în acelaşi timp de mulţumire, adresată străinilor care-şi văd de treabă şi care se fac "responsabili" de 10% din bogăţia Peninsulei.

Dar Italia, chiar dacă economic stă binişor, la capitolul funcţionării instituţionale şi al coeziunii sociale, tot timpul a şchiopătat. Cauzele sunt multiple şi pleacă de la firava penetrare a informaţiei prin intermediul televiziunii şi ajunge până la anumite atribute ale caracterului latin-mediteraneean.

Dacă mai adăugăm caracterul latin-mioritic şi ceva ţigani, obţinem o "supă" numai bună de dat în foc. Foc întreţinut cu o măiestrie demnă de o cauză mai bună de o mare parte din mass-media italiană. Remarcăm totuşi între ingrediente: tupeul politic şi fuga după voturi, mişcări de dreapta, imposbilitatea ţiganilor de se adapta, egoismul românilor şi puterea lor de a înghiţi nedreptăţi.

La categoria tupeu politic nu putem să nu-l remarcăm pe primul cetăţean al Romei, Walter Veltroni, care-l sună pe preşedintele României, Traian Băsescu, pentru că posesori