Seceta, politica fiscală şi salarială, dar şi evoluţiile din mediul internaţional au dat peste cap planurile Băncii Naţionale BNR a revizuit ţinta inflaţionistă pentru finele

Seceta, politica fiscală şi salarială, dar şi evoluţiile din mediul internaţional au dat peste cap planurile Băncii Naţionale

BNR a revizuit ţinta inflaţionistă pentru finele acestui an, în urcare de la 3,9% la 5,7%. Dacă în luna august, prognozele, încă optimiste, încadrau evoluţia indicatorului în marja de plus/minus un punct procentual în jurul ţintei de 4%, previziunile actuale nu mai sunt la fel de favorabile.

Majorarea de 1,8 puncte procentuale a fost cauzată, în principal, de creşterea inflaţiei de bază (indicele Core2) de la 1,5% la 2,7%. Şi la categoria legume, fructe şi ouă, prognoza s-a înrăutăţit. Cel mai probabil, contribuţia acestora la inflaţia anuală va urca de la 0,5% la 1,8%. Plusul de 1,33 puncte procentuale apare pe fondul efectelor negative ale secetei.

Totuşi, "nu suntem un caz singular", a declarat Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naţionale a României, subliniind tendinţa de scumpire generalizată a produselor agroalimentare la nivel mondial. Şi dacă avem în vedere faptul că ponderea acestei categorii în structura coşului de consum este una semnificativă (de peste 35%, fiind cea mai ridicată în rândul membrilor Uniunii Europene), evoluţia actuală nu ar trebui să ne surprindă deloc.

În plus, Isărescu a adăugat că "avem încă o agricultură dependentă de natură, nereformată." Avem astfel de-a face cu o senzitivitate sporită a ratei inflaţiei faţă de variaţia preţurilor alimentare. Singura evoluţie cu adevărat benefică o vor cunoaşte preţurile administrate.

Conform aşteptărilor oficialilor BNR, contribuţia acestei categorii va înregistra o scădere importantă, de 0,8 puncte procentuale, de la 1,4% la 0,6%, în măsură să atenueze o parte