- Editorial - nr. 217 / 6 Noiembrie, 2007 Cand incepea sirul provocarilor udemeriste, inca din primele zile ale inceputului de an 1990, formatiunea - nici uniune culturala, nici partid politic a maghiarilor din Romania, avand deja, inca de la sfarsitul lui 1989, un program antiromanesc bine structurat, cativa membri ai Vetrei Romanesti si ai PUNR incercam si smulgem valul prefacatoriilor si sa dam in vileag toate actiunile iredentiste, extremiste, xenofobe, revizioniste si autonomiste, atragand atentia asupra adevaratelor intentii ale capilor struto-camilei. Putini ne-au crezut atunci. "Guvernantii provizorii" si-au pus vata in urechile lor blege, au acceptat si ochelarii de cal, oferiti de capii udemeristi, preferau sa aiba orbul gainilor in fata adevarului nostru romanesc, raspicat afirmat. Adevarul gol-golut supara! Deranja de-a dreptul! Daca noi, romanii ardeleni, indrazneam sa afirmam, cu tarie si cu dovezi inatacabile, ca UDMR doreste separatismul scolar pe criterii etnice clar discriminatorii, ca se urmareste ruperea Ardealului pentru a fi alipit Ungariei, o noua Regiune Autonoma Maghiara, table bilingve, cea de-a doua limba oficiala _ maghiara, guvernantii romani ne aratau cu degetul, ne terfeleau. Toti, mai ales UE, locul pe unde lobby-ul unguresc avea spor si trecere mare, care mereu inghitea rahatul oferit de UDMR care se plangea mereu cu lacrimi de crocodil, pe la toate curtile occidentale, cat de apasati si fara de drepturi sunt maghiarii din Romania, ne aratau obrazul si ne impungeau, atentionandu-ne mereu cu un aer superior, cu degetul in piept. Toti ne infierau, fara nuante, facand sa ne mearga buhul prin Europa. Minciunile lor erau ascultate, cu sfintenie apuseana, chiar dupa ce s-a aflat despre crimele abominabile din decembrie 1989, comise la Targu-Secuiesc, Zetea si Dealu. Numai adevarurile noastre esentiale, rostite conform unor dovezi si in tot