Preşedintele Pervez Musharraf nu doreşte să împartă puterea cu fostul premier Benazir Bhutto, chiar dacă prin aceasta riscă să piardă sprijinul Statelor Unite. Momentul şi maniera în Preşedintele Pervez Musharraf nu doreşte să împartă puterea cu fostul premier Benazir Bhutto, chiar dacă prin aceasta riscă să piardă sprijinul Statelor Unite.

Momentul şi maniera în care Pervez Musharraf a introdus starea de urgenţă în Pakistan au fost surprinzătoare, însă evenimentul în sine mai puţin.

De mai multe luni era evident că preşedintele se confrunta cu dilema de a alege între a face pace cu unul dintre rivalii săi, fostul premier Benazir Bhutto, şi a-şi menţine poziţia, decretând starea de urgenţă. A ales ultima variantă şi a trecut la arestarea opozanţilor săi.

În trei zile, circa 1.500 de persoane, printre care avocaţi, magistraţi şi membri ai partidelor de opoziţie, au fost arestate sau plasate sub arest la domiciliu.

În faţa acestor acţiuni ale forţelor de ordine, avocaţii, care sunt avangarda campaniei anti-Musharraf încă din martie, de la încercarea acestuia de a-l demite pe preşedintele Curţii Supreme, au făcut apel la proteste naţionale faţă de impunerea stării de urgenţă.

La Karachi, capitala economică a Pakistanului, poliţia a folosit bastoanele din dotare împotriva avocaţilor, arestând mai multe persoane. Şi la Islamabad, avocaţii din baroul Curţii Supreme au făcut apel la o grevă generală şi au anunţat manifestaţii de amploare, potrivit France Presse.

De altfel, Curtea Supremă este direct vizată de starea de urgenţă, ea pronunţându-se în zilele următoare asupra legalităţii realegerii lui Musharraf la prezidenţialele din 6 octombrie. Conform unor zvonuri care circulau la Islamabad, instanţa supremă intenţiona să declare neconstituţională participarea generalului la scrutinul de luna trecută.

Zvonuri privind plasare