Daca alesii locali nu vor veni rapid cu un plan inteligent de reabilitare urbana, zona centrala a "dulcelui tirg" va arata si in 2020 mai prost decit o suburbie a unui oras european. Imediat dupa 90, promisiunile candidatilor la Primaria Iasului frizau banalul. Curatenia orasului, amenajarea pietelor alimentare, intretinerea caminelor de batrini sau problema ciinilor comunitari erau subiectele insusite de cei ce se visau la Palatul Roznovanu. Intre timp, strategia de campanie s-a modificat radical. Nu pentru ca problemele enumerate mai sus s-ar fi rezolvat, ci pentru ca e la moda ca un candidat sa se identifice cu un proiect. Asa au aparut, cronologic, "Iasi - Orizont 2020", proiect asumat in principal de PSD, "Iasi - Zona Metropolitana", artileria de campanie a PD, si "Iasi - Capitala Culturala Europeana - 2012", promisiunea PNL. Trebuie precizat ca "strategia" lui Gheorghe Nichita este platita din banii nostri si a devenit, saptamina trecuta, vrem nu vrem, a intregului oras. De asemenea, paternitatea proiectelor, in fap, scoase de la naftalina. Totusi, daca despre "Orizont - 2020" si "Zona metropolitana" s-a mai scris, "capitala culturala" a stirnit putine ecouri in presa. Explicatia cvasi-anonimatului in care s-a pierdut proiectul liberal o regasim tocmai in "iluzia" propusa. Adicatelea, de unde pina unde "Iasi - Capitala Culturala a Europei"? Prin ridicolul sau, termenul "2012" va fi evitat in denumirea proiectului. Cum poate un oras cu o infrastructura culturala la pamint sa viseze la titlul de "playboy" al Europei? Este de ajuns sa privim ruinele Filarmonicii, eternele schele ce inghit Teatrul National sau fragilitatea diafana a Palatului Culturii in fata unui cutremur pentru a zimbi resemnati in fata unei astfel de intrebari. Are Iasul o viata culturala ale carei ecouri sa fi depatit granitele tarii? Cu siguranta, nu. Ba, mai mult, in ultimii ani "dulcele tirg