Atita timp cit, in Romania, autoritatile nu iau primele masuri pentru a impune respectarea legilor in propria ograda, vom exporta in continuare infractionalitate. Si vom importa o neincredere tot mai mare in ceea ce sintem. Un roman pripasit in Cetatea Eterna este acuzat ca a tilharit si ucis o italianca de 47 de ani. Crima a ingrozit Italia, a generat un val de xenofobie si rasism, dar a nascut si false si ipocrite dispute de ordin lingvistico-politic (cum sa-i spunem presupusului criminal: tigan, rrom sau roman?); Nu in cele din urma - dar asta chiar ca nu mai mira pe nimeni -, tragica intimplare a luat complet pe nepregatite autoritatile de la Bucuresti. E uimitor, insa, cum guvernantii nu au prevazut criza care se apropia. De ani de zile, exista conationali de-ai nostri care creeaza o multime de probleme tarilor UE. Evident, nu ma refer la sutele de mii de romani care muncesc, uneori in conditii mizerabile, deseori la negru, in aceste tari, pentru a trimite miliarde de euro in Romania; ci la cele citeva sute (mii?) de indivizi care au plecat in Occident cu scopul declarat de a trai dincolo de lege. La inceput au mincat lebedele vieneze, pe urma au tilharit la drumul mare si foarte repede au ajuns la crima. Dupa 1989, tensiunile gazdelor de circumstanta s-au acumulat treptat, ca sa explodeze in urma unei tragedii care nu este mai ingrozitoare decit altele. Infractiuni de acest gen comise de romani in intreaga Europa au fost si, din nefericire, vor mai fi. Cu prima ocazie, "expulzatii" vor reveni in tarile din care au fost alungati sau in altele din U.E. Si vor face din nou ce stiu cel mai bine: sa insele, sa fure, sa ucida. De ce domina infractorii romani toate "topurile" europene de criminalitate? Cit de vinovati sint acesti paria de propriile lor pacate? De 17 ani, societatea romaneasca trateaza astfel de evenimente, in cel mai bun caz, cu indiferenta. Sau cu um