Suceava şi Neamţ vor avea nevoie de zeci de ani ca să se refacă la nivelul anului 1989. Mulţimea de firme de exploatare a lemnului care activează azi în Neamţ şi Suceava descriu foarte Suceava şi Neamţ vor avea nevoie de zeci de ani ca să se refacă la nivelul anului 1989.
Mulţimea de firme de exploatare a lemnului care activează azi în Neamţ şi Suceava descriu foarte bine ritmul ridicat de despădurire din zonă. Multe dintre aceste firme activează cu angajaţi "la negru" sau fără autorizaţii şi încuie porţile pe perioada controalelor, alarmate de poliţişti sau pădurari-complici. La vecinii din Vaslui, unul dintre cele mai sărace judeţe ale României, se pare că lucrurile sunt mai liniştite: oamenii de acolo n-au aflat că există păduri, aşa că nu le fură, iar acestea îşi văd liniştite de creştere.
Zeci de gatere într-o singură comună
Un transport de cherestea din zona Neamţ până în periferia superindustrializată a Capitalei, la depozitele de materiale de construcţii, nu este lipsită de riscuri, dar merită efortul. "La ultimul drum spre Bucureşti, am fost oprit de cinci ori de poliţie. Am stat la bârfă, nu mi-au cerut să vadă încărcătura sau documentele. Am scăpat cu şpagă. Cu cât te apropii de Bucureşti, şpaga creşte, aşa că pe la Voluntari, de exemplu, dădeam deja vreo 500 de lei", ne-a povestit şoferul unui autotren.
Căci iubirea de pădure e un mit
Conform Direcţiei de Control Silvic, în perioada mai 2005 - septembrie 2007, s-a constatat că suprafaţa parcursă cu tăieri ilegale din Neamţ a fost de 124 ha, din care 27 "tăieri rase". Evident, realitatea vizibilă cu ochiul liber este alta, dar este greu de demonstrat aceasta. Multă lume se întreabă de ce există "defectori" atât de puţini în silvicultură, oameni care să vorbească despre incredibilul sistem de distrugere "legală" (şi ilegală) a pădurilor, instaurat în ultimii 17 ani. @N_P
