Stând ieri la o coadă, un vecin zice: „Ne-am făcut de cacao !“…Altul: „Ne-am făcut iar de ruşine!“, „Trebuia să stăm în sărăcia noastră şi să facem acasă şosele, spitale, fabrici… Nu să ajungem prin străini să luăm viaţa unui om, să umplem Italia cu curve şi droguri…“ Cam aşa comenta lumea, aşteptând să ajungă la casierie. Lumea, deşi nu se cunoştea, conversa cu pasiune, semn că îi frământa pe toţi acelaşi subiect… Aş mai reda un mesaj primit din Italia, de la un fost student al meu, proaspăt doctor în istorie, şi care lucrează de câţiva ani buni într-un hotel.

„D-le profesor, pătrunderea străinilor în Italia a reprezentat şi reprezintă o adevărată gură de oxigen pentru economia italiană. Economia italiană în ansamblu este lipsită de competitivitate deoarece nu are resursele financiare care să îi permită întinerirea utilajelor. Decăderea italiană începe imediat după căderea zidului de la Berlin, deoarece poziţia strategică a acestei ţări s-a modificat. Americanii au părăsit în mare parte Peninsula deoarece, din punct de vedere strategic, este o altă situaţie. Italia nu a mai beneficiat de ajutoare economice şi din acel moment a început declinul lent, dar sigur. Pătrunderea străinilor a limitat această decădere deoarece competiţia pe piaţa muncii a creat o scădere a salariilor, fapt care a permis menţinerea competitivităţii multor industrii italiene. Dacă în mod absurd şi brusc toţi străinii ar pleca din ţară, Italia închide prăvălia deoarece pe şantiere 70% sunt străini, iar în fabrici, 50%. Italienii nu mai vor să muncească în aceste domenii deoarece este dificil şi caută un job de birou. Românii au pătruns în economia italiană destul de repede, deoarece există o bază de pregătire profesională şi de aceea au intrat pe piaţa de muncă. Italia are probleme majore, care sunt cauzate de propriii italieni care nu-şi plătesc taxele şi impozitele, evaziunea fiscală fi