Razele X emise de stelele din Univers pot fi măsurate de pe Pământ şi oferă informaţii preţioase despre zone ale Cosmosului care până acum erau inaccesibile omului Astronomia bazată

Razele X emise de stelele din Univers pot fi măsurate de pe Pământ şi oferă informaţii preţioase despre zone ale Cosmosului care până acum erau inaccesibile omului

Astronomia bazată pe măsurarea razelor X venite din spaţiu este un domeniu relativ recent.

Primul savant care a observat că stelele alcătuite din gaze extrem de fierbinţi emit radiaţii X a fost Riccardo Giacconi, care a măsurat, în 1962, emisiile de raze X ale stelei Scorpius X-1, aflată în constelaţia Scorpionului, situată undeva înspre centrul galaxiei Calea Lactee faţă de noi. El a primit pentru această descoperire şi pentru studiile care i-au urmat Premiul Nobel pentru Fizică, în anul 2002.

Atmosfera terestră absoarbe razele X şi, prin urmare, emisiile venite din spaţiu nu au putut fi descoperite decât abia după ce oamenii au dezvoltat tehnologiile spaţiale.

Chiar şi astăzi, la peste 50 de ani de la primele încercări, există numai două metode de măsurare a razelor X venite dinspre stele: fie prin ridicarea aparaturii dincolo de atmosferă, cu ajutorul unor baloane uriaşe, fie prin plasarea ei pe un satelit.

Raze Röntgen sau raze X?

Razele X sunt o formă de radiaţie electromagnetică care are lungimi de undă foarte mici, de ordinul nanometrilor (mai precis: între 10 şi 0,01 nanometri). Când spunem "nanometru" trebuie să ne gândim la ceva infim, întrucât această unitate de măsură este un metru împărţit într-un miliard de părţi egale!

Prin urmare, detectarea unor raze care au o lungime de undă atât de mică nu putea fi făcută decât după ce oamenii au reuşit să creeze aparate extrem de precise pentru măsurarea lor.

Primul savant care a descoperit că există unde electrom