Orice tată şi-ar dori un fiu ca Felix Hoffman (1868 - 1946). Chimist la fabricii de vopsele Bayer din nordul Germaniei, Felix căuta un remediu pentru durerile reumatice ale tatălui său.
Orice tată şi-ar dori un fiu ca Felix Hoffman (1868 - 1946). Chimist la fabricii de vopsele Bayer din nordul Germaniei, Felix căuta un remediu pentru durerile reumatice ale tatălui său.
Având acces la un laborator performant, el continuă încercările unor chimişti din epocă de a obţine un analgezic eficient, pornind de la acidul salicilic.
Noul medicament ar fi trebuit să aibă proprietăţile alinătoare ale salicinei (forma de pulbere a acidului, obţinută din coajă de salcie sau din flori de creţuşcă); însă fără efectele digestive nedorite. În 1897 Hoffmann obţine o formă stabilă a acidului acetilsalicilic, cel care va fi cunoscut apoi sub numele de aspirină. Compania Bayer înregistrează în 1899 marca Aspirin, dar nu reuşeşte să obţină patentul medicamentului, care, sub o formă impură fusese descoperit încă din 1853 de către chimistul francez C.F. Gerhardt.
Noul hap este întâmpinat de piaţă ca un adevărat panaceu. Efectele sale benefice nu contenesc să fie descoperite: combate durerea, reduce febra, acţionează ca antiinflamator, anticoagulant şi, în consecinţă, vasodilatator. Noi utilizări sale sunt studiate şi în zilele noastre.
Celor de la Bayer le-a fost greu să împiedice fabricarea lui de către alţii, chiar sub denumirea ale cărei drepturi le dobândise legal.
În 1918, după înfrângerea Germaniei în Primul Război Mondial, aliaţii confiscă şi scot la vânzare utilajele Bayer-ului şi exclusivitatea asupra mărcii Aspirin. Cumpărătorul este compania americană Sterling, care va folosi pe ambalaje nu doar marca Aspirin, ci şi marca Bayer. Peste câţiva ani, în Statele Unite şi Canada, aspirina devine denumire generică până în zilele noastre.
Isto
