În urma articolului publicat ieri de ziarul "Adevărul" referitor la câte ore ar trebui să înveţe un copil la şcoală şi acasă, cititorii ne-au scris că programa şcolară din

În urma articolului publicat ieri de ziarul "Adevărul" referitor la câte ore ar trebui să înveţe un copil la şcoală şi acasă, cititorii ne-au scris că programa şcolară din învăţământul preuniversitar nu ţine cont de capacitatea de învăţare a unui elev de nivel mediu.

Opinia majorităţii profesorilor a fost categorică: programa de învăţământ este atât de încărcată, încât ar trebui să fii geniu ca să te poţi pregăti la toate materiile.

"Ceea ce se face cu copiii noştri este absurd: 7-8 ore de curs zilnic, 2-3 ore de consultaţie săptămânal, activităţi facultative, dar pe care trebuie să le urmeze dacă s-au înscris, pentru că primesc altfel absenţă, materii stufoase... Ce poate face copilul cu multitudinea de informaţii pe care le primeşte?

Nimic, trece mai departe şi rămâne un gol. Acesta se adună, iar în final copilul îşi dă seama că nu are rost să înveţe, că tot nu înţelege nimic", a fost părerea unui părinte de elev de liceu.

Nicio legătură între teorie şi practică

Pentru că nu fac faţă la şcoală, cei mai mulţi elevi ajung să respingă chiar şi materiile de bază unde, de ani buni, la examenele naţionale se obţin cele mai mici note. O altă problemă ridicată de părinţi este lipsa de legătură între ce se învaţă la şcoală şi practică.

"De ce nu legăm învăţământul de practică?", a întrebat Mihaela Gună, preşedinta Federaţiei Asociaţiilor de Părinţi din Învăţământul Preuniversitar (FAPIP). Ea a adăugat că pentru cei ce vor performanţă într-un domeniu există posibilitatea de opta, în cadrul materiilor, din trunchiul curricular la alegere.

Legarea teoriei de practică presupune însă existenţa unor laboratoare în care elevii şi profesorii să poată face exp