De la sase ani este crescuta de un unchi, din partea mamei. Adica, din ziua in care mama sa a ajuns in puscarie pentru un delict pentru care, sustin satenii, nu l-ar fi comis: complicitate la viol. Un viol comis de tatal micutei. De atunci au trecut opt ani. Opt ani in care Anamaria are dreptul la 30 de minute de fericire pe an.
La vorbitorul Penitenciarului din Arad, despartita de cea care i-a dat viata de niste gratii reci si grele... "Adoptata" de unchi
Zambeste, insa dincolo de zambet i se poate citi o mare durere. Desi este la varsta la care ar trebui sa simta fiorul primei iubiri, la care singura grija sa fie examenul de capacitate si adolescenta cu "nebuniile" ei, Anamaria C. poarta in suflet o povara.
Pana la varsta de sase ani, copila a trait alaturi de ambii parinti. Chiar daca nu a avut o copilarie prea fericita — "tata nu se prea intelegea cu mama, bea mult si venea acasa si facea mereu scandal" — Anamaria ii avea pe ambii parinti alaturi de ea. Intr-o zi, intreaga existenta a copilei s-a schimbat. Si ea, si mama sa erau plecate de la el, tocmai in urma unui acces de furie al barbatului. Perioada in care, povesteste Anamaria, relatand, insa, franturi din ceea ce i-au povestit altii din familie, barbatul ar fi comis un viol. "Au spus ca mama a stiut de ceea ce a facut el, si ca asa este si ea complice. Dar nu este adevarat, mama nu a stiut nimic", spune, cu toata convingerea, adolescenta. Dovezile care sa-i sustina apararea se pare ca nu au existat sau, poate, au fost doar neconvingatoare. Justitia a condamnat-o pe femeie la 13 ani inchisoare. Asa s-a trezit Anamaria, peste noapte, un copil al nimanui. Atunci, in urma cu opt ani, avea putin peste sase ani... Fericirea de 30 de minute
Acum dupa aproape opt ani de la acea drama, e suficient sa-i privesti ochii pentru a realiza suferinta pe care o poarta, cu demnitate, insa, si pe
