Pe fondul unei dezbinări politice şi instituţionale fără precedent, a războaielor intre palate şi a poziţionării intr-o tabără sau alta, interesul naţional a fost uitat complet. Era doar o chestiune de timp apariţia unei astfel de crize şi demonstraţia clară a incapacităţii noastre de manifestare pro-activă in a preveni pe teritoriul UE crize grave in cadrul comunităţilor romăneşti.
In Romănia ultimilor 17 ani s-a discutat mult despre noile ameninţări la adresa securităţii naţionale. Redefinirea intereselor strategice pe plan intern şi extern şi noul statut al ţării noastre, de membru NATO şi UE, au dus la elaborarea unei noi Strategii de Securitate Naţională. Unii ar putea spune că sunt prea preţios in abordare, dacă văd vreo legătura intre securitatea naţională şi criza gravă declanşată in Italia de activitatea unor cetăţeni romăni. Voi explica in continuare de ce consider că ceea ce se petrece in Italia are un impact serios asupra securităţii Romăniei. Componente fundamentale pentru securitatea unui stat modern, precum imaginea şi percepţia publică asupra unui popor, suferă mult.
Cănd comunitatea romănească din Italia este ameninţată şi trăieşte cu teama de represalii, iar mass media şi clasa politică italiană se inflamează puternic, avem de-a face cu o criză. Una directă, la adresa romănilor care se văd atacaţi şi discriminaţi, unii dintre ei expulzaţi. Alta indirectă, cu efect de mineriadă, in care ţara noastră va fi percepută drept un stat furnizor de criminalitate, insecuritate, migraţie mai mult sau mai puţin legală. Astfel de efecte lovesc in mod direct in interesele Romăniei, care va fi privită in Uniunea Europeană drept o rudă mai săracă, ce munceşte din greu pentru a pune ceva pe masă. Dar care, din disperare uneori, mai bagă măna in buzunarul unor semeni occidentali, tălhăreşte sau, Doamne fereşte, omoară pentru un pu
